GREAT THINGS TAKE TIME

GREAT THINGS TAKE TIME

Lucrurile bune au nevoie de timp, iar în cazul whisky-ului această regulă se poate aplica cu succes, dar nu totdeauna trebuie să ținem cont de acest fapt pentru că există și excepții de la regulă. Judecând strict din prisma distilatului din orz, aș putea numi aici câteva excepții de la regulă: Black & White, Glenfiddich 15 YO, Ballantine’s 17 YO, Johnnie Walker Blue Label, Macallan Director’s Edition, fără a încerca o listă exhaustivă a surprizelor plăcute.
În mod special băutorii ocazionali de whisky sau începătorii în ale fenomenului au tendința de a face o corelație unu la unu între vârsta unui whisky și calitatea lui. Până la urmă un whisky mai vechi este în mod invariabil mult mai scump decât unul mai tânăr. Dar oare este neapărat necesar să fie mai bun?

GLENFIDDICH RANGE

Ce se întâmplă în timpul maturării este o sumă de câteva procese chimice. Primul ar fi evaporarea, care poartă denumirea plastică de angel’s share. Se mai adaugă interacțiunea dintre distilat și aer din care rezultă oxidarea componentelor aromatice din whisky și care influențează în mod direct gustul. Un alt proces este interacțiunea dintre componentele din whisky. Un exemplu este combinarea acizilor cu alcoolul pentru a rezulta esteri aromatici. Un ultim proces este interacțiunea cu lemnul butoiului de unde se extrag aromele, fie din lemn, fie din rămășițele umplerii anterioare a butoiului. Asupra oxidării este un consens faptul că ea nu are efecte determinante odată cu vârsta. Ea devine o problemă doar la sticlele desfăcute, unde raportul între aerul din sticlă și whisky devine prea mare pentru prea mult timp.
Interacțiunea whisky-ului cu lemnul are adesea mai mult părți benefice. Butoaiele de stejar contribuie cu numeroase arome interesante precum vanilia, caramelul, arome citrice de lămâie sau mirodenii. Totuși lemnul de stejar conține tanin, o substanță chimică ce poate împrumuta distilatului un gust astringent sau note amare, seci. Cum toate butoaiele sunt diferite, eliberarea graduală a taninului se poate transforma într-o problemă, sau nu odată cu vârsta. Acesta este și unul din motive pentru care butoaiele sunt supravegheate, iar conținutul lor testat la intervale egale de timp.

LAPHROAIG RANGE

Tot ceea ce se poate afirma cu certitudine este că vârsta modifică whisky-ul. Dacă acesta devine mai bun sau mai prost odată cu timpul, sau poate exprimă doar un caracter diferit, toate sunt doar o problemă de gust personal. Iată motivul pentru care un blind tasting poate fi foarte util, pentru că ne scapă de prejudecățile etichetei de pe sticlă. Există numeroase whisky-uri tinere care au o calitate excepțională, dar există și whisky-uri vechi pe care le simți că ar fi trebuit să fi fost îmbuteliate mai devreme cu câțiva ani.
Bineînțeles că o corelare dintre vârstă și calitate nu trebuie să fie întotdeauna eratică. Însă de cele mai multe ori corpolența, bogată, adăugată, cauzată de maturare tinde să fie favorabilă whisky-ului mai vechi. Nu trebuie însă creat un automatism atunci când privim un whisky, fie el că e single malt sau blend whisky: nu neapărat cel mai vechi și mai scump este mai bun. În cele din urmă adevărul se află în paharul din care guști.

OTXX8585

Vârsta unui whisky contează, nu putem pune la îndoială acest fapt, care este deja evident și pentru care Pernod Ricard a făcut și o campanie mondială sub titlul Age Matters. La fel de bine The Macallan mizează totul pe No Age Statement odată cu înlocuirea gamelor Fine oak și Sherry Oak cu indicativele culorilor Gold, Saphire etc.
Declararea vârstei este un lucru foarte bun pe care nu vrem să-l ratăm, mai ales că uneori este și o chestiune de show off să ai la masa plină de prieteni un whisky mai în vârstă decât iubita unuia dintre cei prezenți. Totuși vârsta unui whisky ducea cu ea un mesaj, o declarație a faptului că producerea unui whisky nu este o treabă ce poate fi făcută pe fugă sau poate fi grăbită. Este o declarație a faptului că whisky-ul are nevoie de timp și pasiune pentru a fi produs. Dar asta nu înseamnă că nu sunt o sumedenie de whisky-uri geniale, care nu au o declarare a vârstei, iar în cele din urmă, oricare ar fi vârsta pe care o are o sticlă de whisky, nu este o garanție că ceea ce vei găsi în interiorul ei o să-ți placă.

HIGHLAND PARK RANGE

FOTO: Ovidiu Tăbăcaru ©

About Tudor Balteanu

De formație istoric dar și public speaker, mi-am distilat pasiunea pentru whisky împreună cu dorința de a sorbi din cunoștințele industriei, tocmai pentru a deveni primul whisky writer din sud-estul Europei în slujba distilatului cu rădăcini celtice: uisge beatha.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>