SCOTCH WHISKY-UL THE DRINK OF THE FREE WORLD

SCOTCH WHISKY-UL THE DRINK OF THE FREE WORLD

După al Doilea Război Mondial, producția de whisky cunoaște un nou salt, mai ales că acest tip de băutură începe să fie considerat ca fiind the drink of the free world  atât în Europa, cât și în SUA. Exporturile din Marea Britanie au crescut de patru ori de la 45 de milioane de litri în anii ’60 la peste 150 milioane de litri către anii ’80. În toată această perioadă, s-au mai adăugat încă 24 de distilerii, restul celor existente modernizându-se sau chiar dublându-și capacitatea. Anii ’70 au adus însă cu ei contractarea pieței americane, iar stilul de viață advertizat tinerilor includea acum băuturile de tip votcă, rom, coctail. Încet, dar sigur scotch-ul a intrat în categoria băuturilor bătrânicioase pe care le beau părinții. Producătorii au încercat să găsească noi piețe în America de Sud, Japonia și restul Europei, însă fără succes. Supraproducția a creat un lac de whisky ce amenința să înece Marea Britanie. După 1981, debutul recesiunii economice a început să-i afecteze pe producătorii de whisky, iar doi ani mai târziu, producţia a scăzut atât de mult, încât a revenit la nivelul anului 1959. Douăzeci și nouă de distilerii au fost închise, optsprezece dintre ele nemaifiind deschise până în ziua de astăzi.

Însă vremurile bune s-au întors începând cu anii 2000. De remarcat este faptul că anul 2007 a fost considerat cel mai bun an pentru whisky din ultimii 500 de ani de existență a produsului. Doar scotch whisky, deci doar din Scoția au fost exportate 1,13 miliarde de sticle, în valoare de 2,82 miliarde £. Marii producători au reinvestit sume impresionante pentru relansarea producției și chiar s-au înființat noi distilerii: Daftmill, Ailsa Bay, Kilchoman, Glenburgie, Kilkerran. Au apărut imense piețe noi, precum India și China.

NATO-vs-WPTO

Cine ar fi crezut că India este principalul consumator de whisky la nivel mondial? Este adevărat că 99% din licoarea consumată aici este produsă local și nici nu știu dacă se poate numi whisky, însă exporturile către ei au crescut în 2007 cu 76%. O altă piață emergentă pentru whisky a devenit China care în 2002 importa băutura de acest tip în valoare de 500.000 £ pentru ca în 2005 să crească la 25 de milioane £. Astăzi, când China este pe cale să devină prima economie mondială, iar industria whisky-ului trece printr-o nouă scădere, toți producătorii încearcă să obțină aici market share. Este foarte adevărat că și comportamentul acestor noveau riche ai Republicii Chineze, cu înclinație spre industria luxului și a exclusivismului, au deschis porțile single malt-ului scoțian, și nu numai.

Să nu uităm de piețele din Rusia, care au clienţi cu același comportament și unde se reclădește o mentalitate a capitalismului acerb bazat pe o puternică creștere economică generată de resursele locale ale subsolului. America Latină este și ea o nouă piață, având în centrul ei Brazilia și poate într-un viitor nu prea îndepărtat Orientul Apropiat odată cu deschiderea religioasă.

Așadar, o istorie dinamică bazată pe suișuri și coborâșuri, expansiuni furibunde și colapsuri abrupte au modelat industria actuală de whisky. Oricum, acest tip de băutură este prezent în aproape 200 de țări, fie că unii îl produc local sau de cele mai multe ori îl importă din Scoția, SUA sau Japonia. Mulți îl apreciază, alții nu-l pot consuma decât cu apă, alții doar cu gheață, alții îl colectează pentru valoarea lui sau îl vând la licitație, iar cei mai mulți îl iubesc și-l consumă cu plăcere.

FOTO: play.google.com

About Tudor Balteanu

De formație istoric dar și public speaker, mi-am distilat pasiunea pentru whisky împreună cu dorința de a sorbi din cunoștințele industriei, tocmai pentru a deveni primul whisky writer din sud-estul Europei în slujba distilatului cu rădăcini celtice: uisge beatha.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>